Ești umană, pură, și curat maternă, iar în zgăul tău mic și dulce, care se zbate până-n zori de zi, văd Lumina dintâi prin orice beznă a zilei !
Din tine, iubita unică a vieții mele, curg stelele lacrimilor mele albe, și apa caldă, cea dintâi în care sufletu-mi se scaldă...
Cei ce-și iubesc sufletul, și-l caută, cresc, sorb, și-l schimbă, în adâncul împreunării lor, aceia se construiesc unul pe altul futăcioși !
Sărut mâna și multum est frumos !
Golane !
RépondreSupprimerYou are so vein !